În acest tutorial, veți învăța:
- Care sunt tipurile de date din R?
- Variabile
- Vectori
- Operatori aritmetici
- Operatori logici
Care sunt tipurile de date din R?
Următoarele sunt tipurile de date sau structurile de date din programarea R:
- Scalari
- Vectori (numerici, de caractere, logici)
- Matrici
- Cadrele de date
- Liste
Tipuri de bază
- 4.5 este o valoare zecimală numită Numerice .
- 4 este o valoare naturală numită numere întregi . Numerele întregi sunt, de asemenea, numerice.
- TRUE sau FALSE este o valoare booleană numită operatorii binari logici în R.
- Valoarea din "" sau '' sunt text (șir). Se numesc personaje .
Putem verifica tipul unei variabile cu funcția de clasă
Exemplul 1:
# Declare variables of different types# Numericx <- 28class(x)
Ieșire:
## [1] "numeric"
Exemplul 2:
# Stringy <- "R is Fantastic"class(y)
Ieșire:
## [1] "character"
Exemplul 3:
# Booleanz <- TRUEclass(z)
Ieșire:
## [1] "logical"
Variabile
Variabilele sunt unul dintre tipurile de date de bază în R care stochează valori și sunt o componentă importantă în programarea R, în special pentru un om de știință de date. O variabilă în tipurile de date R poate stoca un număr, un obiect, un rezultat statistic, vector, set de date, o predicție model, practic orice iese R. Putem folosi acea variabilă mai târziu pur și simplu apelând numele variabilei.
Pentru a declara structuri de date variabile în R, trebuie să atribuim un nume de variabilă. Numele nu ar trebui să aibă spațiu. Putem folosi _ pentru a ne conecta la cuvinte.
Pentru a adăuga o valoare variabilei în tipurile de date din programarea R, utilizați <- sau =.
Iată sintaxa:
# First way to declare a variable: use the `<-`name_of_variable <- value# Second way to declare a variable: use the `=`name_of_variable = value
În linia de comandă, putem scrie următoarele coduri pentru a vedea ce se întâmplă:
Exemplul 1:
# Print variable xx <- 42x
Ieșire:
## [1] 42
Exemplul 2:
y <- 10y
Ieșire:
## [1] 10
Exemplul 3:
# We call x and y and apply a subtractionx-y
Ieșire:
## [1] 32
Vectori
Un vector este o matrice unidimensională. Putem crea un vector cu toate tipurile de date R de bază pe care le-am învățat anterior. Cea mai simplă modalitate de a construi structuri de date vectoriale în R este de a utiliza comanda c.
Exemplul 1:
# Numericalvec_num <- c(1, 10, 49)vec_num
Ieșire:
## [1] 1 10 49
Exemplul 2:
# Charactervec_chr <- c("a", "b", "c")vec_chr
Ieșire:
## [1] "a" "b" "c"
Exemplul 3:
# Booleanvec_bool <- c(TRUE, FALSE, TRUE)vec_bool
Ieșire:
##[1] TRUE FALSE TRUE
Putem face calcule aritmetice pe operatori binari vectoriali în R.
Exemplul 4:
# Create the vectorsvect_1 <- c(1, 3, 5)vect_2 <- c(2, 4, 6)# Take the sum of A_vector and B_vectorsum_vect <- vect_1 + vect_2# Print out total_vectorsum_vect
Ieșire:
[1] 3 7 11
Exemplul 5:
În R, este posibil să tăiați un vector. Cu unele ocazii, ne interesează doar primele cinci rânduri ale unui vector. Putem folosi comanda [1: 5] pentru a extrage valoarea de la 1 la 5.
# Slice the first five rows of the vectorslice_vector <- c(1,2,3,4,5,6,7,8,9,10)slice_vector[1:5]
Ieșire:
## [1] 1 2 3 4 5
Exemplul 6:
Cea mai scurtă modalitate de a crea o gamă de valori este de a utiliza: între două numere. De exemplu, din exemplul de mai sus, putem scrie c (1:10) pentru a crea un vector de valoare de la unu la zece.
# Faster way to create adjacent valuesc(1:10)
Ieșire:
## [1] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Operatori aritmetici
Mai întâi vom vedea operatorii aritmetici de bază în tipurile de date R. Următoarele sunt operatorii aritmetici și booleeni din programarea R care reprezintă:
|
Operator |
Descriere |
|---|---|
| + | Plus |
| - | Scădere |
| * | Multiplicare |
| / | Divizia |
| sau ** | Exponențierea |
Exemplul 1:
# An addition3 + 4
Ieșire:
## [1] 7
Puteți copia și lipi cu ușurință codul R de mai sus în Rstudio Console. Ieșirea este afișat după caracterul #. De exemplu, scriem codul tipărit („Guru99”), ieșirea va fi ## [1] Guru99.
## înseamnă că imprimăm o ieșire, iar numărul dintre paranteze pătrate ([1]) este numărul afișajului
Frazele începând cu # adnotare . Putem folosi # în cadrul unui script R pentru a adăuga orice comentariu dorim. R nu-l va citi în timpul rulării.
Exemplul 2:
# A multiplication3*5
Ieșire:
## [1] 15
Exemplul 3:
# A division(5+5)/2
Ieșire:
## [1] 5
Exemplul 4:
# Exponentiation2^5
Ieșire:
Exemplul 5:
## [1] 32
# Modulo28%%6
Ieșire:
## [1] 4
Operatori logici
Cu operatorii logici, dorim să returnăm valori în interiorul vectorului pe baza condițiilor logice. Urmează o listă detaliată a operatorilor logici ai tipurilor de date din programarea R.
Afirmațiile logice din R sunt înfășurate în interiorul []. Putem adăuga multe afirmații condiționate după cum ne place, dar trebuie să le includem într-o paranteză. Putem urma această structură pentru a crea o declarație condițională:
variable_name[(conditional_statement)]
Dacă numele_variabilă se referă la variabilă, vrem să îl folosim pentru declarație. Creăm declarația logică, adică nume_variabilă> 0. În cele din urmă, folosim parantezele pătrate pentru a finaliza declarația logică. Mai jos, un exemplu de afirmație logică.
Exemplul 1:
# Create a vector from 1 to 10logical_vector <- c(1:10)logical_vector>5
Ieșire:
## [1]FALSE FALSE FALSE FALSE FALSE TRUE TRUE TRUE TRUE TRUE
În ieșirea de mai sus, R citește fiecare valoare și o compară cu declarația logic_vector> 5. Dacă valoarea este strict superioară celor cinci, atunci condiția este ADEVĂRATĂ, altfel FALSĂ. R returnează un vector de ADEVĂRAT și FALS.
Exemplul 2:
În exemplul de mai jos, dorim să extragem valorile care îndeplinesc doar condiția „este strict superioară celor cinci”. Pentru aceasta, putem înfășura starea într-o paranteză pătrată precedată de vectorul care conține valorile.
# Print value strictly above 5logical_vector[(logical_vector>5)]
Ieșire:
## [1] 6 7 8 9 10
Exemplul 3:
# Print 5 and 6logical_vector <- c(1:10)logical_vector[(logical_vector>4) & (logical_vector<7)]
Ieșire:
## [1] 5 6